luni, 30 septembrie 2013

Sa renuntam la patut??!!

Andrei NU mai vrea patutul. Nu mai vrea sa doarma in el. S-a intamplat brusc, dupa ultima vacanta, desi in vacanta a dormit in patutul pliant avut cu noi. Drept este ca il adormeam in patul mare si-l mutam adormit in patutul lui. Poate de aici ni se trage. Dar nu era patutul lui obisnuit, adica era cel de voiaj, de aceea refuza sa fie lasat acolo si a trebuit sa gasesc o solutie de adormire. Solutia a fost cea mentionata. Adormit in pat, mutat la el. 
Intorsi acasa, in prima seara a inceput scandalul. Dupa baita si biberon, l-am pus, ca de obicei, in patut. Da-i plans, da-i strigate, da-i "nununu" si "aco" -categoric aratandu-mi patul mare. Si..da, am cedat. Numai ca, spre deosebire de vacanta, cand sa-l depun (adormit) la el in patut se trezea si se prindea ca maimutica de mine si plans si "nununu" si.. Dupa 2-3 incercari pe seara -renuntam. Pana la urma l-am lasat in patul mare. Noaptea. Faza e ca, asa cum era de asteptat, a inceput si ziua sa faca la fel. In weekend a dormit in patul mare si la pranz. A dormit foarte bine, in ambele zile peste 3 ore. Numai ca..ei, bine, aici vine problema. In patul mare il apuca un chef nebun de joaca. Tumbe, catarari pe capul meu (la propiru, pe bune), tras de pilota, bagat sub ea si-si face "bau" si "mama"-adica sa ma joc si eu. Din fericire eu sunt categorica si nu intru in joc. O tin langa cu "acum facem nani" si cu "ne jucam cand te trezesti". Si pana la urma imi iese. Mie. Dar..ei, bine, azi e bona. Si ma intreb daca va reusi sa-l adoarma...sau, cand va incepe Andrei cu circul, ea va lua vocea plangacioasa si copilul o va simti si n-o sa mai doarma??!!??
Am emotii. Mari.

Revenind la intrebarea de mai sus: sa renuntam deja la patut? Nu-i prea devreme? Are 1 an si 10 luni....a dormit de pe la 5 luni in patut... 
Citesc si eu despre varsta asta ca ii apuca nevoia de independenta. Gratiile alea nu-i mai plac. Faptul ca nu se poate da jos... Ori, patutul nostru nu e din ala cu o parte detasabila...adica nu putem sa-l facem cu o latura libera..

Mmmmm..ne-o paste vreo reasezare a mobilei prin camera...??

vineri, 27 septembrie 2013

Schimbari...

Wow..cat vorbeste!! Nu mai pot tine pasul sa scriu aici care-s cuvintele noi pentru ca repeta tot. Hai sa nu exagerez, nu tot, doar..98% din cuvintele auzite.
capac, tapa(talpa),gura, nasu, ocu, genu(nchi),ude(unde),cane(caine),poc(porc), cola (daaa..e aia de baut), tzuc (suc), baaalena, dzi(zi)..si inca o sumedenie de cuvinte. Plus numele catorva persoane din jur: Ana (mama de Tudor), Ani..
A aparut si culoarea albastra in vocabular (pana acum ii spunea tot vede-verde) si este dadu :)

Este o bucurie sa-l vezi cum vrea sa stie tot, cum a inceput sa asculte si cand ii citesti cate-o poveste, cum completeaza cantecelele cand i le canti (de exemplu: un motan cat un pisoi..ii zic eu, iar el continua pampam...:))...), cum a inceput sa aibe preferinte la haine, la masinute,etc-etc. Da, la masinute..pe cele mai mari, de bebelus, le-a cam abandonat...acum se joaca mai mult cu cele mici-pitici din metal...

Pe de alta parte trece printr-o faza de refuz in ceea ce priveste patutul... Adica ziua doarme in el, dar seara nu mai adoarme acolo ci pe canapeaua intinsa din camera lui. Dupa care, daca reusesc, il mut la el. Sau nu. Si daca-l mut exista sansa ca, peste noapte, sa se trezeasca si sa se puna pe jelit si pe certat (parintii) ca l-am lasat acolo..cum nu va imaginiati. Pe bune, nu radeti ca nu-i de ras! Acum doua nopti, pe la miezul noptii, s-a trezit si da-i plans si da-i bodoganit...s-a cerut "aco" adica in pat-acolo, l-am pus si apoi nu a vruit sa-l atingem, cum il atingeam cum bodoganea-plangea..Bine, plangea oricum... Abia dupa vreo 10-15 minute de explicatii ca suntem acolo, ca nu l-am parasit, ca e totul bine..s-a intins si s-a culcat. Si, dupa ce-a adormit, a mai suspinat prin somn o bucata de vreme... Ne gandim serios la solutia renuntarii la patut, dar e riscant inca, pentru ca doarme agitat si pica din pat... Plus ca, fiind frig rau in casa, la el in camera punem un calorifer electric ..Ori, daca ramane in pat (de unde se da singur jos) nu mai poate ramane caloriferul...adica ramane frig in camera. Si copilul NU doarme invelit... Pfoooaaa...vedeti ce de dileme...:))

In rest..a avut o viroza scurta, forma usurica, a trecut...
Ne luptam cu legumele crude- pe care NU le vrea... Luam in serios masa de saeara- caci avem varsta de cina... Si..cam atat deocamdata. Ne pregatim de toamna...speram la cat mai putine ploi...

miercuri, 25 septembrie 2013

Cautam bona!!

Avem una, dar vrem sa o inlocuim cu alta daca gasim una mai buna.
Asa ca..daca stiti pe cineva care are REALA experienta cu copii, dati un semn in privat. Nu tre' sa fie masteranda (desi nu ne-ar deranja :))...hihihi...), dar trebuie neaparat sa tina cont de regulile pe care parintii (adica noi doi) le cer respectate.

Da, in acest moment am spume maxime pe actuala bona, dar am ajuns sa le am pentru ca s-au adunat multe de-a lungul timpului! Detalii in alta postare..in viitor.

vineri, 20 septembrie 2013

Verificare tehnica si alte chestii.


Ieri am fost la verificarea tehnica a copilului :) Dat fiind faptul ca noi am ajuns cu el la medic numai cand avea cateo problema, nu mai fusese verificat de luni de zile..
Rezultatul e super ok. Avem copil de 88cm, 13.350kg (si asta dupa 5 enterocolite facute in vara asta..)- adica este la 75% pe curba, so..peste mediu. Randul doi de masele inca nu se vede (desi baleste in continuare mult!). Gat ok, urechi ok, vorbaret zice-se (desi acolo a vorbit chiar foarte purin). S-au minunat doamnele de cat de cuminte si de cat de atent era la stetoscop, la d-na doctor (o fixa cu privirea, dar stiti..ochi in ochi, nu oricum!), la tot ce se intampla acolo.. Da, a fost cuminte, a stat super linistiti la imbracat, la cautat in gat, la dinti, la...da, chiar si la!!! :P S-a lasat luat (e drept ca in brate, de Andrei) si de la jucariile din holul cabinetului, la plecare (desi cand venisem s-a dus direct la ele si nu stia pe care s-o ia mai intai).

In rest...de cateva nopti nu mai doarme in patut ci in patul mare din camera lui. Ziua a ramas patutul, noaptea nu... Asta se poate rezuma in:
1. A reusit sa NU cada din el, pana azinoapte... Pe una dintre laturile patului mare il asiguram aducand lipit de el patutul mic. Numai ca ala, daca te impingi in el un pic, aluneca pe parchet si se distanteaza. Evident, acolo a picat. Am auzit (pe la 4 am) ca plangea..de fapt, mai mult maraia si bodoganea..cand am intrat in camera am vazut in pat paturica ghemotoc, dar copilul nu. Copilul era in fund, intre pat si patut si bodoganea "gaca, gaca" (gata,gata)"nani"... Ma busea si rasul, dar mi-a venit si sa-i aprind lumina sa-l studiez daca s-a pocnit pe udneva. Apoi m-am potolit caci mi-am dat seama ca daca se lovea pe bune urla rau (din pacate stiu cum face cand chiar se loveste rau..). L-am ajutat sa se cocoate inapoi in pat unde a adormit instant.
2. Acum cateva nopti am auzit ceva in camera. Nu era nici plans, nici nu ma striga, dar m-am prins ca se trezise. Era vreo..3..4..cam asa. Cand ajung pe hol, in dreptul camerei, pac..cineva deschide usa.. Cine, cine oare? :) Da, se trezise, se daduse jos din pat si-o luase la picior..probabil sa ne caute din moment ce nu eram in camera.. :))
3. Intr-o alta noapte se trezise si ma cerea langa el..asa ca m-am dus si am adormit si eu cu el. Dimineata m-a trezit...cu un picior in burta, urmat imediat de o palma peste ochi. Ca, nah, el se bucura ca-s acolo si-a zis sa se manifeste.:)) I-am explicat, suparata pe bune!, ca nu-i frumos sa faca asa, ca de ce nu ma pupa si el cand se trezeste, ca mai bine sa-mi faca si el mai-mai si gigea, ca si pe mami o doare daca ii da un picior sau o palma sau daca o musca (nu, nu era prima trezire de genul asta, ati ghicit!). Asta era sambata dimineata. Are sens sa va spun ca in urmatoarele dimineti in care ne-am mai trezit impreuna primul lucru facut este sa vina si sa ma pupe??!! Dar asa..ma insfaca de cap cu ambele manute si-mi baga o ventuza lipicioasa si zgomotoasa pe fata de mor de dragul lui!!! Da, avem copil care intelege si care asculta...Cand vrea!:)))

Aaaaa...sa nu uit! A inceput sa-si spuna si el pe nume...se distreaza cand se vede in filmari, se alinta si isi rade cand se vede in oglinda si isi spune Aaadi sau Aaaandei... :))


miercuri, 18 septembrie 2013

Voi cum ii cresteti pe-ai vostri?? :)

Crosetez -in mintea mea- de ceva vreme la postarea asta. Nici acum nu e in forma finala sau completa sau...dar ..atat s-a putut azi! :)
De data asta -insa- voi scrie despre altceva, nu despre Andrei in mod direct. Tot legat de copii, caci cu precadere acesta este subiectul prezentului meu. Dupa cum stiti ajung in parc des, asadar ajung des sa fiu inconjurata de alti parinti, de bone, de bunici. Si observ tot felul de comportamente. Ale copiilor, ale parintilor/bunicilor. Si sunt intr-o permanenta mirare, care adesea devine revolta.
De unde mania asta a curateniei, cand iesi cu copilul in parc? De unde nebunia asta cu "ai grija sa nu te murdaresti ca te duc acasa imediat!" ? De unde si de ce toata nebunia asta cu "daca nu esti cuminte plecam!"? Ce-i aia cuminte, pentru un copil mic? Ce-i aia curat, pentru un copil care prin simtul tactil (care intotdeauna implica si ceva murdarie) descopera nshpe mii de chestii. Ne mai miram ca ajung multi usor tampitei? Zau, de ce ne mai miram? Atatea frane, atatea oprelisti, atatea bariere, atatea conditionari, cum sa ajunga copilul ala un adult echilibrat si cu incredere in propriile forte? Ne mai miram ca, adultul devenit peste ani acel copil, va avea tone de frustrare inmagazinata in el??!!! Pai de ce sa ne miram?

Imi amintesc ca, acum multi ani (nu aveam nici copil, nici gand de a-l avea) eram la mare, singura, pe plaja si invatam sa dau la psiho. A fost un moment in care am lasat manualul ala (mi-l amintesc rosu) si am inceput sa casc urechile la ce era pe plaja din jurul meu. Multi copii. Multi parinti. Bunici. Urlete, amenintari: nu face aia, nu pune mana, te duc in camera si te inchid acolo, nu-ti mai dau mancare..etc-etc..Horror, pe cuvant!

Sa ne intelegem: nu pretind ca noi crestem copilul fara nicio interdictie. Sigur ca exista si la noi "nu"-uri, dar sunt insotite de explicatii cat mai scurte si mai pe intelesul lui. Incercam, pe cat posibil, sa il facem sa inteleaga si sa cedeze pentru ca a inteles, nu pentru ca "stim noi mai bine".
Pentru ca ne dorim sa creasca un om frumos, pentru ca ii incurajam curiozitatea (eu una consider curiozitatea semn de inteligenta! ),  pentru ca in fiecare secunda cand vrea sa descopere ceva incerc sa ma pun in locul lui si imi dau seama ca tot ceea ce pentru noi "astia mari" este banal, pentru el este 100%nou si este minunat sa vezi cum un pui de om invata...cunoaste..se bucura de fiecare acumulare noua. Fie ca aia inseamna ca a pipait prima oara in viata lui o plastilina sau ca a descoperit ca o chestie colorata (pe numele ei de cod "creta" :) ) lasa urme pe asfalt; fie ca a reusit sa spuna un cuvant nou.. Bucuria aia intreaga, este ceva minunat! Ceva ce nu mai regasesti la un adult decat arareori. Deh, adultii "stiu" deja .... Si atunci de ce sa-l privezi de bucuriile astea? Pentru ca ti-e lene sa-i speli hainele sau mainile sau pentru ca ti-e lene sa-i explici??
Si, again, nu pretind ca n-am avut sau nu am momente in care il insfac si-l trag de mana dintr-un loc. Dar asta se intampla daca e gata sa cada in cap de pe o mobila, sau daca e gata sa-si bage degetele in priza, sau gata sa cada in lacul Cismigiu, anyway..chestii din astea. Adica fix cand nu mai ai timp de explicatii daca vrei sa mai ai cui sa le dai peste cateva minute. Apoi, dupa ce ma calmez, ii explic.  Intelege Andrei la 1 an si 9 luni. Mie-mi place sa cred ca intelege mult mai mult decat ne imaginam noi, adultii. Si nu doar Andrei, cred ca toti sunt buretei, ca toti pleaca la drumul asta numit viata cu capacitatea de a intelege tot felul..totul e sa ai rabdarea si sa alegi modul portivit de a explica.
Si, sa mor io, atat de putini parinti au rabdarea asta ca ajung sa ma intreb de ce naiba si-au mai facut copii??!!! Ca asa se cade? Ca asa da bine? Ca...??!!!??? Whatever!!


Buuun...
Trec la partea a doua. Tot observata la altii. Culmea, observata prea des la mame.
Frate, sunt unele tat de blazate, de neinteresate de ce le fac odraslele, de lipsite de bucurie.... Nu-i baga in seama, stau cu telefoanele la ureche sau se dau pe net sau sparg seminte sau fumeaza sau...anyway..orice altceva decat sa schimbe si ei doua cuvinte cu copiii aia. AI LOR, nu ai altora!!!!!
Nu-nteleg!!! N-am fost never and ever fan copii, vreo lesinata dupa ei sau ceva din zona asta. Dar, dintotdeauna, daca un copil a venit spre mine am stiut sa incerc macar sa leg un soi de comunicare cu el. Cum sa-l lasi sa se uite la tine si tu sa intorci capul? Pai nici cu animal n-as face asa, darmite cu un tzanc! Cu atat mai mult acum, cand il am pe-al meu si ne jucam, daca vreunul vine la el si se uita la mine, incep sa vorbesc si cu ala, le explic amandurora, ma joc cu amandoi...NU IL IGNOR!
Asa ca, da, mi-e greu sa inteleg cum poate o MAMA sa ramana rece la propria odrasla de 2-3 ani, cand vine si-o ia de mana sa se joace impreuna.

Da, toti obosim. Toti am vrea si cate-o pauza -din cand in cand. Toti avem zile bune si zile mai putin bune. DAR UNII PREA MEREU!!!

miercuri, 11 septembrie 2013

Alte poze din Costinesti

cu sapca de marinar..pe care a suportat-o doar cateva secunde...
la una dintre fantini, tinut bine ca sa nu sara in apa...
lectie de sofat/claxonat/etc
studiu pe marginea piscinei..
usor rapus de alergatura..relaxandu-se la vreun desen...
ii spunea ceva lui Tati...
adunand scoici..

Despre noi, mai pe scurt

am mai dat o tura la mare...in trei, dar al treilea facea foto :)

De ziua lui, cand implinea 1 an si 9 luni, eram pe drum spre Costinesti...
Ne-am intors si din vacanta asta..iar in aceasta dimineata mi-a fost fooooarte greu sa plec la munca. Mi-a fost foarte greu sa-l las cu bona, acum ca a devenit asa de ..vorbaret (simpatic si dulce era intodeauna! :) )
Despre vacanta voi spune mai multe cand apuc (ma astepata un maldar de mailuri, asa ca ..scriu scurt). In rezumat a fost bestial. Iar ceea ce citisem ca in perioadele de concediu petrecut cu parintii copilul "creste" foarte frumos si face progrese remarcabile..ei, bine, chestia asta chiar s-a intamplat. Asa ca, mai jos, listele cu ce e nou.

In materie de cuvinte
lumina
mana
cheia
mata-masa
noate- noapte
gac-bec
cand se aprind "gacurile" stie ca vine "noatea" si ne anunta, apoi spune si "nani"..asadar, da, a inceput sa se ceara la somn :)
boca-boxa in care se aude muzica
nino-salvarea/politia
cra-cioara
tina-caina- painea (da, cere si mai si primeste cateodata..caci am stat la masa in trei in aceasta vacanta..)
nut-unt
lup/mop- lup
itza-fetita
gaca-gaga-banca
lac
chec
dop
doco-doctor
Cand vede salvarea sau o aude, anunta: docooo! Cand a vazut o trimitere de medic, pe hartie era simbolul medicinii a zis ninooooo...doco, doco... :)

Incearca sa spuna multe dintre cuvintele pe care le aude. 
L-am urmarit sa vad cum face cand reuseste sa-i iasa un cuvant..pai se intampla asa...incepe sa triluiasca pe limba lui, parca se joaca cu glasul, cu literele, ii ies niste combinatii greu de reprodus (efectiv ti se impleticeste limba in gura cand le spui), parca le canta, parca le incanta..si apoi, deodata, pac! ii iese cuvantul corect. Si cand ii iese, minute bune il repeta cu o incantare greu de descris! 
Asa a facut cu "mana". Andrei era intr-un magazin si noi il asteptam afara. Deodata i-a iesit cuvantul si a chiut si a inceput sa-mi arate mana lui (in timp ce spunea cuvantul) si mana mea " a mama" si mana lui nenea care trecea si isi rudica manutele cu degetele desfacute..in fata ochilor si le rotea si la bataia si tot zicea "mana, mana, mana, mana"...

Este delicios, va jur! Bucuria aia care i se vede in ochi (are ochii razatori ai lui Andrei) este un mare cadou de lux pe care mi l-a facut viata asta!!!

Face gestul taierii si arata "coc" ca sa spuna ca se taie copacii sau ca sunt uscati. (a vazut cum se taiau niste copaci in Vox si i-am explicat noi ca se taie ca sa creasca mai furmosi..si de-atunci, cum vede un copac mai uscat, face semn si zice "Coc"..)
A vazut si a urmarit vaporase.  A vazut tren si locomotiva. A vazut si a iubit fantanile de la Vox. S-a jucat, frumos si foarte concentrat, in nisip, cu formele, cu scoicile, cu pietricele....fara sa le bage in gura! Singura incercata nitel cu gura a fost o ..pana de pescaurs. Nah, era noua....trebuia incercata!!! :P A mers mult pe jos. Non-stop, de fapt. Intr-o singura zi am folosit caruciorul, si asta pt ca trebuia sa trecem mai rapid printre tarabele cu prostiaore de vanzare..si am vruit sa evitam desele lui opriri. In rest..la picior...peste tot. De mana cu noi sau alergand in fata noastra sau gonindu-ne pe noi sa alergam si el sa ne prinda:)
A cuceirt multi oameni. S-a lasat si el cucerit de Lumi, o maaare priceputa in copii..care i-a dat sa manance (cand mie imi refuza mancarea) si apoi l-a luat la plimbare cu ea prin incinta Voxului, ca sa ne lase pe noi doi sa mancam in liniste:)
I-am explicat multe..n-are sens sa scriu cate ii tot spunem, dar va sigur ca multe...cred ca nu e un "ceva" pe care-l vedem sa nu-i explic ce este, la ce foloseste sau ce face... In putine cuvinte si cat mai pe intelesul lui. N-am cum sa nu-i explic pentru ca la toate pe care nu le vede des se opreste si vrea sa stie "tze e" :))

Pe 31 august a avut prima propozitie "mama dede ca"...si daca nu ati inteles ce inseamna va spun eu mama sa-l dea cu crema pe degete. Nu intrebati de ce pe degete, nu intrebati nici cum de am inteles eu (e simplu, imi si arata ce vrea, plus ca-i stiu abrevierile astea toate:)))..)

E un scump si il iubesc de mor si as vrea sa...aaa...castig la loto ca sa nu-l mai las cu nicio bona acasa!!! ...Si, da, acum cand scriu mi-e dor de el! Chiar daca picorul meu drept are 3 cercuri vinete...urme de muscaturi dragastoase...



am stat pe plaja si cand nu era foarte cald...
am mers muuult si pe plaja si pe langa...
ne-am pozat cu obeliscul...
el a studiat cu atentie lista sponsorilor Galei Tanarului actor.. :)
s-a jucat in nisip muuult..muuult...
a stat la masa cu noi, in scaunasul lui...cu carti si jucarii si..."tina"...


Viață de noapte..

Așaaaa...mbon...luni dimineață, 6.30 am, o cafea maaaare și ceva timp de bloguiala.. Epuizanta noapte. Băi, m-am plimbat de la mare la mun...